Subscribe

Subscribe elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae eleifend ac, enim. Aenean vulputate eleifend tellus.

[contact-form-7 404 "Not Found"]

Subscribe elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae eleifend ac, enim. Aenean vulputate eleifend tellus.

[contact-form-7 404 "Not Found"]

Blog

Mesaje caligrafice

Pe la 2 ani după ce am născut, am simțit nevoia să ies și eu prin lume și să învăț chestii noi. Eu sunt tare avidă după cursuri și diplome. Făceam deja graphic design și căutam ceva în zona asta de creație, ceva artistic, ceva ușor dar încântător.

După ce am făcut un research pe la Fundația Calea Victoriei și pe la altele de genul, am ajuns la RevdePov, unde am găsit mai multe cursuri care m-au atras imediat. Din lipsă de timp, am ales unul singur. Unul, da’ bun!

Începeți cu liniuțe, bastonașe, semicercuri, vă obișnuiți cu penița, hârtia și cerneala, unghiurile și poziția, și într-un final apoteotic învățați ceea ce se numește Foundational Hand, adică scrierea de bază. Apoi treceți la scriptul gotic. Vă veți juca și cu instrumentele caligrafiei moderne și veți experimenta scrisul cu diverse întrebuințări practice.

8 întâlniri de câte 2 ore, sâmbătă și duminică de la 12:00 la 14:00
Antrenori: Another Outsider, adică Georgian Constantin și Bine Scris, adică Sorin Trăistaru.

Cam așa suna prezentarea atelierului, plus o super poză cover.

Am fost la atelier, am învățat, am exersat și nu prea. Cel mai important este să exersezi aproape în fiecare zi. Am reușit o perioadă, dar nu prea lungă. M-a demoralizat faptul ca nu am găsit clienți care să plătească pentru un scris de mână o sumă considerabil mai mare decât pe un font găsit pe net. Mi se pare o activitate perfectă pentru cei care fac grafică pentru evenimente (nunți, botezuri, cumetrii) și pot personaliza la maxim produsele, astfel încât să ofere unicate. Așa pot fi monetizate.

Ema, am câteva mesaje de la comunitatea Digital Parents Talks, de când am împlinit 1 an de întâlniri cu bloggerii și vreau să le dai tu o formă frumoasă, ceva “bun de pus în ramă”.

… zise Ana, de la ParentingPR. Și m-am trezit cu un borcan cu mesaje de suflet, scrise care mai de care pe hârtiuțe mici albe, sau galbene, sau liniate, sau rupte dintr-o agendă, în total 31 mesaje: 11 scurte, 14 medium, 6 foarte lungi.

Atunci s-a aprins becul: fac și eu caligrafie la comandă, pentru prima oară. Și plătită 😉 Am sortat mesajele după lungimea lor, am început să exersez pe caiet (da, am unul pentru exerciții, nu scriu direct pe curat). După ce am stabilit cu Ana care sunt culorile preferate pentru acest proiect, mi-am dat seama că nu am turcoaz. Am dat o raită pe la ProfiArt și am găsit cât de cât ceva asemănător. Am mai combinat cerneala galbenă cu puțină cerneală roșie ca să o aduc cumva spre portocaliu, am refăcut stocul de penițe și mi-am achiziționat un bloc cu foi A3.

Procesul a fost lung pentru că este foarte complex și implică multă atenție. Caligrafia nu este despre a scrie citeț, ci a face o artă din scris. De aceea formarea unei litere durează mai mult decât dacă ai scrie cu pixul în agendă:

1. Brieful și conceptul
2. Pregătirea materialelor:
  • bloc de desen Canson Toucan A3
  • penițe Leonardt #2
  • tuș acrilic Artist Liquid Pebeo turcoaz (l-am subțiat cu apă, pentru că era foarte gros și se usca imediat pe peniță)
  • cerneală galbenă Winsor & Newton
  • riglă
  • creion
  • gumă de șters
3. Linierea foilor

Este mult mai laborioasă și mai plictisitoare decât mă așteptam. Am liniat 3 pagini A3 până m-am plictisit. Astea erau momentele mele de cotitură. Dacă treceam peste faza asta fără să ajung să mă uit la televizor pentru a evita oroarea, atunci însemna că urma ceva spor. Linierea se face în funcție de lățimea peniței, deci foile pre-liniate nu își au rostul.

4. Scrierea

Poziția ideală pentru a obține un scris uniform (nu lăsat spre dreapta uneori și spre stânga spre finalul paragrafului) este cu spatele drept, genunchii formează unghi de 90 de grade, tălpile sunt paralele și lipite de pământ. Privirea este perpendiculară pe literă. Respirația este și ea super importantă: trebuie să existe! Eu îmi țineam respirația câteva litere, de parcă exista o recompensă la final, cu cât mai târziu, cu atât mai mare. Dar literele se formează mai ușor pe expirație.

Uneori sunt atât de concentrată pe forma literelor, încât le mănânc pur și simplu. Anul trecut, pe când făceam primele exerciții de caligrafie, am găsit o cerneală galbenă care m-a fascinat pe loc. Am legat-o rapid de ideea de limonadă și am purces la scris pe noul meu caiet Moleskine, luat special pentru o caligrafie demnă de Instagram. Textul era scurt, o rețetă de limonadă penibil de simplă, în engleză: “Stoarce lămâile cu mâna și bea” (pe atunci umblau foarte multe rețete complicate, cu ghimbir, cu mentă sau fructe de pădure, cine știe ce înlocuitori pentru zahăr ca să nu se facă gura pungă). Am început să scriu “Squee”. Apoi “lemons”, apoi îmi dau seama că am uitat un “z” la primul cuvânt. Îl scriu între cele două, legându-le, ca și cum așa ar fi fost intenția de la început 🙂 și trec la următoarele cuvinte. Termin, fac setup-l pentru Instagram, cu penița, cerneala și o lămâie, bag un filtru și postez repede poza. Și abia după câteva ore de verificat câte like-uri am primit văd că am scris “Squeezlemonsbyhandanddrink”. Un “e” pur și simplu nu a mai vrut să vină în mintea mea. Până la urmă, de asta îmi place Instagramul, nu te corectează nimeni 🙂 e vorba doar de procesul creativ.

Tocmai din cauză că mănânc litere când mă concentrez pe forma lor am împărțit mesajele astfel încât să scriu cam 2 sau 3, să decupez și să lipesc fiecare calup pe un carton colorat. În total a trebuit să rescriu doar 2 mesaje. Mă declar mulțumită!

5. Ștergerea liniilor

După ce se usucă cerneala, liniile trase cu creionul trebuie șterse. E și asta o activitate laborioasă, plictisitoare și generatoare de mare mizerie (frecăței).

6. Lipirea pe carton și înrămarea

Am lipit pe cartonul turcoaz toate bucățile de hârtie și apoi le-am pus în rama Ribba de la Ikea. Am ales-o pe asta pentru că are passepartout și se potrivea ca dimensiuni, dar laturile se deformează dacă nu ții taboul cu ambele mâini. Not a very good choice!

7. Predarea

După chinuri groaznice de băgat și scos tabloul de 1 metru în/din mașină, cărat pe scări în același timp cu o geantă grea, un laptop antic de vreo 5 kg, și pe tocuri, am ajuns la OKCenter cu el intact. Uăi di mini, such an amazing trip!

Sorry, the comment form is closed at this time.